Românii sărbătoresc pe 6 ianuarie, Boboteaza, adică Botezul Domnului, momentul în care Isus Hristos este botezat de Ioan Botezătorul. Cu această sărbătoare se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă.
De Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. În majoritatea cazurilor, slujba este oficiată în curtea bisericii, dar preotul poate alege, împreună cu dreptcredincioșii, să o facă în apropierea unei ape sau chiar lângă o fântână.
Preoții spun că aghiasma are proprietăți miraculoase, tămăduitoare și nu se strică. Apa sfințită nu se alterează datorită argintului folosit la sfințire. Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacție și algele microscopice. De asemenea, busuiocul este și el cunoscut că fiind o plantă cu proprietăți antiseptice.
Preoții folosesc apa sfințită în slujbele de botez. Dar și la sfințirea bisericilor, la curățarea fântânilor, la sfințirea caselor, a viilor infestate sau a hainelor bisericești. Agheasma mare se bea înainte de a lua anafura, pe stomacul gol, în primele opt zile începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. Doar în această perioadă se ia agheasma mare fără post și spovedanie. Au voie să o bea chiar și cei opriți de la Împărtășanie, ca întărire spre nădejdea pocăinței, a mângâierii și îndreptării lor pentru viitor.
Pe 6 ianuarie, pentru creștinii ortocși de rit vechi este seara de ajun a Crăciunului. Diferența dintre Crăciunul sărbătorit pe data de 25 decembrie și cel pe rit vechi, sărbătorit pe data de 7 ianuarie, se datorează modului în care creștinii folosesc calendare diferite pentru a marca ziua sfântă. Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 de zile, iar altul al romanilor, care avea 355 de zile. Anual rămânea o diferență de 10 zile între cele două și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar. Pentru că în calculul calendarului de 365 de zile și 6 ore, dar și calendarul solar de 365 zile, 5 ore și 43 de minute rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile, cu cât a rămas în urmă calendarul iulian. Împăratul roman Iuliu Cezar a hotărât în anul 46 î.Hr să îndrepte această diferență și s-a făcut trecerea la sistemul de calcul egiptean, care a fost botezat calendarul iulian. Acesta din urmă a fost folosit de creștini timp de secole.
Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Georgiană și calendariștii vechi greci – Mânăstirile din Sf. Munte Athos.