Agenția de presă Reuters a anunțat că autoritățile anticorupție din Statele Unite și Suedia examinează o plângere în care se susține că filiala suedeză a unei companii americane s-a angajat să plătească zeci de milioane de dolari sub formă de comisioane, lui Bilal Erdogan, fiul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, dacă acesta ar fi ajutat-o să obțină o pozitie dominantă pe piața turcă. Până la urmă, nu s-ar fi plătit niciun comision, proiectul fiind brusc abandonat de teama repercusiunilor cauzate de încălcarea legislației. Planul companiei suedeze a vizat convingerea autorităților turce să facă obligatorie utilizarea etilotestelor și a blocajelor de aprindere pentru anumite categorii de șoferi și vehicule, iar apoi să obțină o exclusivitate de 10 ani pentru furnizarea acestora, potrivit unei prezentări, văzută de Reuters, în opt diapozitive, pregătită pentru președintele Erdogan în vara anului 2022. După patru ani de eforturi în acest sens, compania ”Dignita” a reușit să adreseze o scrisoare liderului turc în care și-a expus planul. Conform investigației Reuters, oportunitatea ar fi apărut la aproximativ patru luni după ce un reprezentant al ”Dignita” s-ar fi întâlnit cu Bilal Erdogan la Istanbul, în februarie anul trecut, pentru a stabili o strategie în două direcții. În prima parte a strategiei, prezentată în detaliu într-un „acord de explorare de marketing” de 11 pagini, văzut de Reuters, o filială turcă a Smart Start s-a angajat să plătească comisioane regulate de consultanță unei companii înființate în Istanbul și controlată de o persoană aleasă cu atenție. de firmele suedeze și americane. Taxele de consultanță care urmau să fie plătite au variat de la 50 de cenți la 3 dolari dolari pe dispozitiv și pe lună, în funcție de numărul de vehicule echipate cu kiturile Dignita. Pe această bază, și pe parcursul perioadei de exclusivitate de 10 ani preconizate, taxa totală transmisă companiei -fantomă s-ar fi ridicat la 54 de milioane de dolari pentru 500.000 de vehicule și, în condițiile în care afacerea progresa, la 384 de milioane de dolari pentru două milioane de vehicule. Cea de-a doua parte a strategiei, discutată doar verbal, conform sursei Reuters, s-ar fi solicitat companiei intermediare să facă donații importante către două instituții în care Bilal Erdogan este membru al consiliului de administrație, și anume Universitatea Ibn Haldun și fundația de tineret Tugva. Universitatea Ibn Haldun a fost fondată de Turgev, o organizație de caritate la crearea căreia a contribuit Recep Tayip Erdogan pe când era primar al Istanbulului, în 1990. Tugva, între timp, este înregistrată ca organizație non-profit autorizată să colecteze donații pentru proiecte de asistență socială. Cele două fundații s-au extins în operațiuni mari de asistență socială care stau la baza a ceea ce liderii opoziției turce au descris ca fiind un sistem de patronaj la nivel național, folosit de președintele Erdogan pentru a-și răsplăti alegătorii. Un înalt oficial de la direcția de comunicare a președinției turce a refuzat să comenteze acuzațiile de patronaj exprimate de oponenții politici. Un purtător de cuvânt al fundației Turgev, a declarat că fundația nu are nicio legătură cu compania Dignita, adăugând că acuzațiile despre unele activități în care ar fi implicată organizația de caritate sunt lipsite de temei. „Pentru a asigura transparența activităților noastre, procesele noastre administrative și financiare sunt evaluate în mod regulat de auditori independenți”, a spus purtătorul de cuvânt. Directorii de la Universitatea Ibn Haldun și de la Tugva nu au răspuns la mesajele Reuters în care li s-a solicitat un punct de vedere. Bilal Erdogan, fiul președintelui turc, apare rar în public. În vârstă de 42 de ani, Bilal este un om de afaceri care deține acțiuni minoritare în BMZ Group, o companie axată pe transport maritim și construcții. Numele său a fost asociat însă cu fapte de corupție în trecut. În 2016, procurorii italieni au efectuat o anchetă asupra lui Bilal Erdogan pentru spălare de bani, el fiind suspectat atunci că a introdus foarte mulți bani cash în Italia fără să-i declare. El a negat acuzația, iar procurorii italieni au renunțat în cele din urmă la anchetă, invocând lipsa probelor. Cu un an înainte, și guvernul rus a susținut că are dovezi că fiul președintelui Erdogan profita din comerțul transfrontalier cu petrol cu Statul Islamic în Siria. Rusia a refuzat să facă publice dovezile. Și atunci Bilal Erdogan a negat acuzațiile, spunând că insurgența radicală este un dușman al Turciei. Compania Dignita a pus piciorul în Turcia în 2017 cu ambiția de a-și vinde dispozitivele de siguranță în trafic. În acel an, Eriksson, în calitate de CEO al Dignita, a preluat cârma companiei turcești înființată de Smart Start, arată înregistrările corporative din Turcia. Timp de câțiva ani, Dignita și Smart Start au făcut puține progrese, deoarece nu au putut avea acces, nici măcar indirect, la președintele Erdogan, a spus sursa citată. La începutul anului 2021, unul dintre consilierii CEO-ului Dignita, Anders Eriksson, a prezentat planul companiei suedeze unui profesor de teologie turc devenit ulterior politician, Irfan Gunduz, un apropiat al lui Bilal Erdogan. Gunduz prezidează consiliul de administrație al Universității Ibn Haldun, unde Bilal Erdogan este vicepreședinte. Ajuns pe 30 mai în Statele Unite, unde a spus că se află într-o călătorie de afaceri, Gunduz a declarat pentru Reuters că toate acuzațiile astea sunt „bârfe”, adăugând că „nici eu, nici Bilal nu am auzit vreodată de această companie și nu ne-am întâlnit vreodată cu această companie”. Investigatorii Reuters au descoperit însă că imediat după presupusa întâlnire cu Gunduz, ușile au început să se deschidă, iar Dignita a putut discuta cu un oficial al administrației președintelui Erdogan, despre cum vor modifica reglementările de siguranță în trafic pentru a acoperi utilizarea etilotestelor și a încuietorilor de aprindere, potrivit corespondenței companiei. Unele țări solicită operatorilor de transport public, precum și șoferilor în stare de ebrietate condamnați, să-și echipeze vehiculele cu sisteme de blocare a contactului. Înainte de a porni motorul, șoferul trebuie să sufle într-un muștiuc: dacă concentrația de alcool în respirație este mai mare decât limita permisă legal, dispozitivul împiedică pornirea motorului. În primăvara anului 2021, Dignita a înțeles că Gunduz căuta o taxă inițială de lobby, potențial de până la 100 de milioane de dolari, potrivit unei persoane familiarizate cu problema. „Hai să discutăm”, a spus Eriksson, CEO-ul Dignita, într-un mesaj din 8 iunie adresat consilierului său pentru Turcia. În corespondența lor, la care Reuters a avut acces, Eriksson și consilierul respectiv i-au menționat inițial pe Gunduz și Bilal Erdogan pe nume – sau drept „fiul” în cazul lui Bilal – mai ales când discutau despre programul întâlnirilor, dar ulterior au luat măsurile de precauție de a desemna partea turcă ca „Lobby”, conform surselor. „Dacă Lobby-ul primește 100 de milioane pentru asta, vor fi extrem de fericiți”, a scris reprezentantul lui Eriksson într-un mesaj. „Nu îmi pot imagina că au aproape această sumă de bani sau că vor avea vreodată ocazia să facă din nou 100 de milioane atât de ușor”. Reuters nu a putut confirma în mod independent dacă Gunduz a cerut plata unei taxe de lobby. În mesajele care au urmat către asistentul său, Eriksson a căutat să clarifice ce servicii ar cumpăra pentru o astfel de taxă. „Vrem ca Lobby-ul să ne susțină în timp și să ne „protejeze” de concurență”, a scris el într-un alt mesaj în aceeași zi. Dacă s-ar permite competiția, a spus el, taxele s-ar reduce la jumătate. Reprezentantul CEO-ului Eriksson a mai precizat că Dignita nu va plăti nicio taxă de lobby până când nu va începe să câștige bani în Turcia. „Dacă nu sunt de acord, mai bine ne oprim pentru că proprietarii noștri nu ne vor permite niciodată să le plătim înainte de a fi plătiți”, a spus CEO-ul într-un mesaj din 14 iunie. Până la începutul anului 2022, părțile suedeză și turcă au abandonat ideea unei plăți în avans și au trecut la presupusa strategie în două direcții, care cere ca taxele de lobby în curs să fie plătite printr-o companie-fantomă. Iar după presupusa întâlnire cu Bilal Erdogan, care a avut loc pe 25 februarie anul trecut în interiorul unei școli de muzică pentru copii, situată în partea asiatică a Istanbulului, Dignita a înțeles că ar trebui să trimită o scrisoare oficială președintelui Erdogan. În care să-și argumenteze planul său de afaceri, arată corespondența companiei. În vara anului 2022, Eriksson a primit o schiță a scrisorii și câteva instrucțiuni de la CEO-ul Smart Start, Matthew Strausz, arată corespondența companiei. „Anders”, i-a spus CEO-ul american colegului său suedez într-un mesaj din 23 iunie: „vezi atașat. Acesta, în afară de modul în care ne vom adresa Președintelui, este proiectul pe care îl vom folosi. A fost aprobat de consilier. Ați putea să-l traduceți și să-l trimiteți înapoi pentru aprobarea finală? Apollo are un (…) avocat care va da forma finală, apoi vă vom furniza pentru a o trimite personal.” Strausz a adresat întrebări unui purtător de cuvânt al Smart Start, care nu a abordat rolul CEO-ului în răspunsul companiei la întrebările din partea Reuters. Versiunea finală a scrisorii văzută de reporteri este datată 29 iunie și semnată cu cerneală albastră de CEO-ul Dignita. În misiva de trei pagini, Anders Eriksson a început prin a-l lăuda pe președintele Erdogan pentru realizările sale în îmbunătățirea siguranței pe drumurile turcești și a spus că firma sa este dispusă să-l ajute să meargă mai departe. ”Dacă încuietorile de contact ar fi făcute obligatorii pentru infractorii care conduc în stare de ebrietate și pentru vehiculele de transport public, cum ar fi autobuzele școlare, și dacă Dignita va primi acest contract, a spus CEO-ul, compania este pregătită să discute garanțiile și condițiile de bază care ar fi necesare pentru permite investiția noastră”. Scrisoarea a fost trimisă lui Gunduz care a retransmis-o președinției la jumătatea lunii iulie. Rezultatul a fost că în aceeași lună, compania suedeză a aflat de la Gunduz că vor avea loc în curând întâlniri cu un membru senior al administrației președintelui Erdogan și, eventual, cu însuși președintele, pentru a discuta următorii pași, potrivit comunicării companiei. Mai târziu, în iulie, compania intermediară a fost fondată la Istanbul, potrivit înregistrărilor comerciale turcești. Unul dintre scopurile sale este să acționeze ca mediator între companiile autohtone și cele străine, arată documentele legale. Și în august, Dignita a pregătit documentul cu opt diapozitive pentru președintele Erdogan. Până atunci, însă, potrivit celeilalte persoane familiarizate cu chestiunea, proprietarii Dignitei din SUA, Smart Start și Apollo, au devenit îngrijorați de fațetele nefavorabile ale proiectului turc, inclusiv de faptul că ar putea încălca legile SUA anti-mită. După o analiză internă, a fost luată decizia de a opri afacerea. În septembrie, Dignita a informat un participant la discuțiile din partea turcă că firma suedeză a renunțat la proiect, fără a oferi un motiv, arată un mesaj văzut de Reuters. Directorul executiv al Dignita, Anders Eriksson, a declarat pentru Reuters că nu poate discuta despre presupusa schemă, deoarece este pe cale să părăsească compania și este obligat printr-un acord de confidențialitate. Prin intermediul unui avocat, Bilal Erdogan a spus că acuzațiile conform cărora s-ar fi înțeles cu Dignita „sunt complet incorecte”. Este o „țesătură unei pânze de minciuni”, a adăugat avocatul. Un înalt oficial din cadrul direcției de comunicare a președinției turce a refuzat să comenteze investigația Reuters. De aseemena, agenția de presă nu a putut confirma în mod independent dacă președintele Erdogan și fiul său Bilal cunoșteau sau aveau implicare în presupusa schemă a companiei Dignita. După ce au primit plângerea în aprilie, Departamentul de Justiție al SUA și procurorii suedezi au trasat misiunea unui agent special și, respectiv, unui inspector detectiv, să efectueze anchete preliminare și să stabilească dacă ar fi putut fi încălcate prevederi din legile americane și suedeze anti-mită. Anchetele preliminare nu pot duce la investigații oficiale sau acuzații. Atât în SUA cât și Suedia, angajamentul de a plăti comisioane poate constitui o infracțiune penală în anumite circumstanțe, au spus experții anticorupție din SUA și Suedia. În Statele Unite, o încălcare a Legii privind practicile de corupție în străinătate (FCPA) poate fi stabilită chiar dacă nu s-a plătiti niciun ban, a declarat Scott Greytak, un avocat de la Transparency International US din Washington. „Dar ar trebui să arăți că a existat un acord și că a existat un fel de act deschis, cum ar fi deschiderea unui cont bancar pentru a oferi un loc pentru acei bani”. Statele Unite ar putea avea jurisdicție să investigheze acțiunile Dignitei în Turcia în temeiul FCPA, deoarece compania suedeză este deținută de 1A Smart Start LLC, o companie din Texas care aparține Apollo Global Management, unul dintre cei mai mari administratori de active din lume. Apollo a adresat întrebări despre presupusul său rol lui Smart Start, care a spus că nu a vândut niciodată produse și nu generat niciun venit în Turcia. „După ce am aflat despre un comportament potențial îngrijorător în ceea ce privește viitoarele oportunități de afaceri în Turcia, am investigat prompt și am luat măsuri corective, inclusiv desființarea singurului angajat și a consultanților terți implicați”, a declarat compania într-o declarație pentru Reuters. „Ca urmare, nu am mers mai departe cu desfășurarea de afaceri în Turcia”. Vestea despre ancheta preliminară a Suediei asupra efortului de afaceri din Turcia al companiei Dignita vine într-un moment sensibil al relațiilor bilaterale dintre Ankara și Stockholm. Turcia a blocat aderarea Suediei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), acuzând țara nordică că oferă refugiu presupușilor teroriști, acuzație pe care autoritățile suedeze au respins-o.
Reportaj de David Gauthier-Villars, editare de Daniel Flynn