Motto: ”Eu văd un Mexic flămând, însetat de dreptate. Un Mexic cu oameni prejudiciați din cauza legilor răstălmăcite de către cei care ar trebui să le respecte.(…) Femei și bărbați afectați de abuzul autorităților sau de aroganța instituțiilor guvernamentale (…) Reformarea puterii înseamnă un președinte supus strict limitelor constituționale”. Luis Donaldo Colosio Murrieta, 6 martie 1994
A fost numit ”Mexican Messiah ”de către cel mai redutabil cunoscător al politicii electorale mexicane, George W. Grayson, reprezentant al Triunghiului Istoric (Williamsburg, James City County, York County)[1] în Camera Delegaților din Virginia, timp de aproape un sfert de secol. Volumul cu acest titlu, publicat în anul 2011, dedicat unuia dintre cei mai redutabili politicieni de stânga din America Latină, Andres Manuel Lopez Obrador, avea să ajungă bestseller și să certifice o promisiune de viitor în tumultosul și însângeratul climat politic al Statelor Unite Mexicane, în primele decenii ale secolului XXI.
Grayson îl analizează pe Lopez Obrador comparativ cu ceilalți lideri populiști ai acelor ani din America Latină, personalități marcante, mari opozanți ai neoliberalismului și a ceea ce numeau ei ”imperialismul yancheu”, Hugo Chávez în Venezuela, Evo Morales în Bolivia, Néstor Kirchner în Argentina și constată că mexicanul era diferit de ceilalți care, și ei, la rândul lor, schimbaseră fundamental peisajul politic din țările lor.”Mexican Messiah” a fost cea dintâi biografie a celui care la 1 decembrie 2018 câștiga alegerile generale și depunea jurământul ca președinte al Statelor Unite Mexicane.
Figură carismatică, cu un talent oratoric de excepție, modest, cu o imagine înnăscută, și nu creată, de „om din popor”, Lopez Obradorera cunoscut în țara sa prin porecla pe care i-au dat-omai întâi concetățenii săi din Tabasco, apoi la nivel național, de „Little Ray of Hope”, adică ”mica rază de speranță”[2]. De-a lungul timpului a mai avut însă și alte porecle, reflexii ale momentelor politice în care s-a implicat: El Molido (Pământul), El Americano (Americanul), La Piedra (The Rock, Stânca), El Comandante (Comandantul), iar cel mai cunoscut dintre ele, folosit și astăzi El Peje, după cea mai populară specie de pește din bucătăria tradițională din Tabasco, numit în mod obișnuit, pejelagarto[3]. Privind retrospectiv de la ”nivelul” anului 2023 pot afirma, fără umbra vreunei ezitări, că întregul parcurs politic al lui Lopez Obrador, încrâncenarea și perseverența, loialitatea și caracterul politicianului, călite în decade de confruntări la baionetă și bătălii pierdute,nenumărate bătălii pierdute, reprezintă ilustrarea perfectă a ceea ce scria, acum sute de ani, marele poet latin Vergiliu în Eneida, inegalabila sa operă neterminată și publicată la puțin timp de la moartea sa, în anul 19 î. Ch., ”Audentes fortuna juvat”, adică norocul surâde celor ce îndrăznesc.[4] Iar Lopez Obrador, fiul cel mare al unor modești comercianți din Tepetitán Tabasco, a îndrăznit totul.
Ca o stranie ironie a sorții, spre deosebire de fostul său companero din Partidul Revoluționar Instituțional, Luis Donaldo Colosio Murrieta care, în primăvara anului 1994, era cotat cu un entuziasm popular nemaiîntâlnit, ca viitor președinte, Lopez Obrador a reușit, ani mai târziu, să-și adjudece victoria funcției supreme în stat. Mai mult decât atât, contemporan cu istoria, el a fost în măsură să realizeze la timp, ceea ce numea”pericolul” partidului stat – P.R.I. – care a frânt în mod tragic ascensiunea fulminantă a lui Donaldo Colosio – speranța de atunci a Mexicului într-o reformă politică și economică radicală.
Anul 1994, anul în care încrederea unui întreg popor s-a spulberat odată cu asasinarea ”speranței”, a candidatului la președinție Luis Donaldo Colosio Murrieta a fost, pentru această țară, anul furtunii perfecte: război sângeros în provincia Chiapas început chiar pe întâi ianuarie, 23 martie – asasinarea celui mai admirat și iubit politician al vremii Luis Donaldo Colosio, împușcat la încheierea unui eveniment politic la Tijuana, Baja California și criza Tequila din decembrie, criză economică cu zeci de mii de victime, care a pus în pericol însăși existența statului. Fără un considerabil sprijin extern din partea S.U.A. și a intervenției FMI, Statele Unite Mexicane ar fi fost devastate de consecințele colapsului economic și financiar.
Spuneam mai devreme că, spre deosebire de celebrul său coleg de partid, Luis Donaldo, Lopez Obrador a intuit imposibilitatea schimbării din interior, în cadrul structurii autoritare a P.R.I. Deși formal, autorul asasinatului de la Tijuana a fost identificat, judecat și condamnat, suspiciunile persistă și astăzi. Moartea violentă a 15 persoane care au fost implicate direct în anchetarea asasinării lui Colosio alimentează narativul potrivit căruia ordinul de lichidare a candidatului ar fi venit chiar de la președintele de atunci al Mexicului, Carlos Salinas de Gortari, care s-a simțit amenințat direct de platforma democratică pe care o propunea Colosio. De altfel, celebrul discurs în care Luis Donaldo și-a prezentat intențiile, susținut pe 6 martie în capitala Mexico City, în fața Monumentului Revoluției Mexicane, se pare că i-a pecetluit soarta, două săptămâni mai târziu.
Cu patru ani înainte, în 1990, scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, a descris Mexicul sub regimul PRI ca fiind „dictatura perfectă”, afirmând: „Nu cred că a existat în America Latină vreun caz de sistem de dictatură care să fi recrutat atât de eficient mediul intelectual, mituindu-l cu mare subtilitate.[5] Dictatura perfectă nu este comunismul, nici URSS , nici Fidel Castro; dictatura perfectă este Mexic. Pentru că este o dictatură camuflata.”[6] Expresia a devenit populară în Mexic și la nivel internațional, până când PRI, după 70 de ani la conducerea țării, a pierdut alegerile în anul 2000.
Aminteam de momentul de cumpănă al anului fatidic pentru Statele Unite Mexicane, 1994. Războiul izbucnit pe neașteptate la întâi ianuarie în provincia Chiapas, veritabilă explozie a nemulțumirilor populației indigene față de politicile neoliberale ale președintelui Salinas și a intrării în vigoare a acordului comercial de liber schimb NAFTA, semnat în octombrie 1992 între Mexic, SUA și Canada, aducea în prim plan o grupare de gherilă, Armata Zapatistă de Eliberare Națională (EZLN). Diplomația președintelui Salinas avea să oprească confruntările, soldate până la acea dată cu peste 100 de victime, între armata națională și zapatiști, douăsprezece zile mai târziu, lăsând în urmă un conflict înghețat. Asasinatele politice din martie – Luis Donaldo Colosio și septembrie, secretarul general al PRI, Francisco Ruiz Massieu, fostul cumnat al președintelui Carlos Salinas de Gortari, nu au fost deloc de natură să crească încrederea populară în partidul stat și conducerea sa. Iar criza economică din decembrie, cu repercusiunile sale devastatoare la nivel național, a marcat sfârșitul unui capitol nefast pentru un popor atât de încercat de istorie, avid de libertate, egalitate, progres, prosperitate și democrație cum este cel mexican. Furtuna perfectă a anului 1994…
Parafrazându-l pe Karl Marx, care spunea că istoria se repeta pe ea însăși, mai întâi ca o tragedie si mai apoi ca pe o farsa, acest an, al cincilea din mandatul prezidențial al lui Luis Obrador, a început tot cu un război. Un război nu cu indigenii din sudul sărac, care au fost și au rămas susținătorii săi, al unuia ”de-al lor”, ci cu lorzii drogurilor, atotputernicii șefi ai cartelurilor, care zeci de ani au dirijat din umbră politica țării.
În campania prezidențială, Lopez Obrador promitea o politică mai puțin agresivă; „nu poţi lupta contra violenţei cu mai multă violență, nu poți lupta contra focului cu foc”[7]. Ba chiar susținea un eventual armistițiu pentru a-i ajuta pe infractorii mărunți să scape de o viață în afara legii.[8] Sloganul său era ”Abrazos, nobalazos ” (Îmbrățișări, nu gloanțe)[9], cu argumentul că locurile de muncă și salariile mai bune, în special pentru tinerii și populația rurală, sunt esențiale pentru combaterea criminalității și nu folosirea mai multor forțe militare.[10]
Spirala violenței cartelurilor traficanților de droguri, care numai în anul 2019 a provocat 34 000 de crime la nivel național, a determinat însă o firească reevaluare a atitudinii sale, trecând de la abordarea diplomatică la o politică de mână forte. Fără ezitare, Lopez Obrador a încredințat armatei controlul securității la nivel național[11]. Ostilitățile aveau să înceapă la Sinaloa în octombrie 2019, când Ovidio Guzmán López „El Ratón”, fiul lui El Chapo, temutul șef al mafiei drogurilor, aflat în prezent în arest în S.U.A., Joaquín Guzmán, a fost arestat de o divizie a forțelor guvernamentale. Traficanții au dezlănțuit atunci iadul în orașul Culiacán, ceea ce a determinat guvernul să-l elibereze imediat.[12] La 5 ianuarie în acest an, după șase luni de planificare a unei noi operațiuni, a avut loc altă descindere a forțelor speciale, de data aceasta cu sprijinul aerian al unui elicopter UH-60 Black Hawk al Forțelor Aeriene Mexicane echipat cu un Minigun M134 (folosit pentru prima dată de la uciderea liderului Organizației Beltrán-Leyva Juan Francisco Patrón Sánchez „El H2” în 2017).[13] După un prelungit schimb de focuri cu oamenii înarmați ai cartelului, fiul lui El Chapo, Ovidio Guzmán a fost arestat. Urmarea? Un veritabil război între forțele armate și cartelul de la Sinaloa pe străzile din Culiacán.[14] Toate acestea au dus la moartea a 10 soldați și 19 membri ai cartelului, împreună cu arestarea altor 21 de presupuși membri, fără victime civile, potrivit rapoartelor oficiale.[15] Cele mai multe dintre aceste decese au avut loc în timpul schimburilor de focuri dintre armată și cartelul de la Sinaloa, în timp ce Guzmán era reținut.[16] Obrador a susținut că autoritățile au acționat „cu responsabilitate” pentru a proteja populația civilă și că operațiunea s-a făcut fără nicio implicare din partea guvernului SUA. [17] În contextul istoriei recente, interesantă sublinierea nu? Realitatea este, după cum au remarcat numeroși comentatori ai vieții politice mexicane, că operațiunea de arestare a fiului lui El Chapo s-a realizat în avanpremiera vizitei președintelui american Joe Biden la Mexico City. Este evident că președintele Obrador a dorit să se remarce printr- o atitudine inflexibilă, de toleranță zero față de cartelurile narcotraficanților, îndeosebi cel de la Sinaloa. În replică, răspunsul traficanților a fost escaladarea amenințărilor și a violenței, mai ales că Ovidio Guzmán fusese mutat în închisoarea de maximă securitate „Altiplano” din statul Mexic, în așteptarea unei eventuale extrădări în S.U.A.
În aceeași zi, Ernesto Alfredo Piñón de la Cruz „El Neto”, liderul unei alte organizații criminale violente afiliată cartelului de la Sinaloa, cunoscută sub numele de „ Los Mexicles ”, a fost ucis de poliția statală și federală în timp ce încerca să fugă din propria reședință, în timpul unui raid al poliției în orașul Juárez, statul Chihuahua, la doar patru zile după ce acesta evadase spectaculos din închisoare[18]. De precizat că anterior, președintele Obrador acceptase cererea de extrădare a acestuia, formulată cu un an înainte de către guvernul S.U.A.[19]
Un alt război s-a intensificat la începutul acestui an în provincia Michoacán, unde mafia traficanților de droguri îi extorca pe producătorii de avocado, produs solicitat cu insistență pe piața americană. Și în acest caz, cu riscul creșterii violenței în țară, Lopez Obrador a dorit să aibă un răspuns pregătit pentru președintele S.U.A. Consecința acestor evenimente nu poate fi alta decât extinderea confruntărilor între lorzii drogurilor de la Sinaloa și regimul Obrador.
Pe de altă parte, vom asista la creșterea nemulțumirilor la nivel general, dar mai ales a populației sărace, indigene din sud, în fapt electoratul dur al lui Obrador, față de ”învierea” acordului comercial de liber schimb NAFTA. În ultima zi a mandatului său, fostul președinte Enrique Pena Nieto a semnat cu aceleași S.U.A. și Canada un nou acord botezat USMCA…aproape aceeași Mărie cu altă pălărie am spune…
În mod evident din rațiuni politice, Lopez Obrador a susținut acordul chiar dacă multe dintre capitolele acestuia, probleme de mediu, energia verde, unificare vamală, etc. nu sunt agreate, ba chiar sunt vehement contestate de către susținătorii săi. Vom asista la proteste masive, marșuri, greve în acest an? Probabil că da. Sau îl va salva experiența de succes din perioada în care a fost șef de guvern al Districtului Federal, anii 2000 – 2005, când Obrador a devenit unul dintre cei mai cunoscuți politicieni ai țării? El și-a terminat atunci mandatul cu un rating de aprobare de 84%, conform unui sondaj de opinie realizat de Consulta Mitofsky[20]. Potrivit unui articol din ziarul ”Reforma”, Lopez Obrador și-a respectat 80% din promisiunile pe care le-a făcut în calitate de candidat.[21] În mod evident, o performanță notabilă, greu de egalat pentru orice politician din lume…
Desfășurat în prima decadă a lunii ianuarie la Ciudad de Mexico , Summitul trilateral S.U.A., Mexic, Canada s-a dorit un prilej de întărire a relațiilor comerciale: „Suntem mai puternici și mai buni atunci când cooperăm. Sunt recunoscător că vă am pe amândoi ca parteneri și, aș adăuga chiar, ca prieteni”, a declarat președintele Biden, alături de omologul său mexican, Andres Manuel Lopez Obrador şi de premierul canadian, Justin Trudeau.[22]
Cu tonul său triumfalist, etern optimist, care i-a adus victoria categorică din primul tur al alegerilor prezidențiale, la conferința de presă care a urmat discuțiilor trilaterale, președintele López Obrador a descris întâlnirea sa cu președintele american Joe Biden și premierul canadian Justin Trudeau drept un „eveniment istoric” și a oferit evaluări măgulitoare ale ambilor săi omologi nord-americani.[23]
Într-o declarație comună – intitulată Declarația Americii de Nord (DNA) – guvernele celor trei țări au spus că cei trei lideri „sunt hotărâți să întărească securitatea, prosperitatea, sustenabilitatea și incluziunea regiunii noastre prin angajamente pe șase piloni: 1) diversitate, echitate și incluziune; 2) schimbările climatice și mediul; 3) competitivitate; 4) migrație și dezvoltare; 5) sănătate; și 6) securitate regională.”[24]
Cea mai spinoasă problemă, criza migranților a fost abordată diplomatic: „Am mai spus-o și o repet acum: ești primul președinte al Statelor Unite de mult timp care nu a construit nici măcar un metru de zid [la granița dintre Mexic și SUA] și suntem recunoscători pentru asta, chiar dacă conservatorilor nu le place”, a spus López Obrador.[25]
El a mai precizat că i-a cerut lui Biden să îndemne Congresul SUA să regularizeze statutul migrator al milioanelor de mexicani fără acte care trăiesc și lucrează în Statele Unite și „contribuie la dezvoltarea acestei mari națiuni” de ani de zile.[26]
Dincolo de protocol, zâmbete și îmbrățișări pentru media internă și internațională, cei trei ”amigos” și-au susținut și apărat fiecare propriile interese, câștigul cert fiind bifat, pentru toți, la capitolul imagine. Îl va ajuta aceasta pe președintele mexican în politica internă? Rămâne de văzut în ce măsură promisiunile de măsuri anticriză, sociale, politici în domeniul educației vor da satisfacție populației. Să nu uităm că ”Mexican Messiah” a câștigat funcția supremă în stat pe un val de așteptare incredibil, nemaiîntâlnit până atunci în Mexic. Ar fi fost egalat poate de Luis Donaldo Colosio dacă acesta ar fi ajuns președinte… Dar intrăm pe tărâmul iluzoriu al istoriei contrafactuale…
Lopez Obrador a primit o serioasă atenționare, semn al dezamăgirii unei părți a electoratului la alegerile de la jumătatea mandatului, din iunie 2021, când coaliția ”Juntos Hacemos Historia”, formațiunea sa, a pierdut numeroase locuri în camera inferioară a Congresului.[27] Cu toate acestea, coaliția de guvernământ a menținut o majoritate simplă, dar López Obrador nu a reușit să-și asigure super majoritatea de două treimi din Congres. Semnalul de alarmă l-a constituit principala forță de opoziție, o coaliție a celor trei partide tradiționale din Mexic: PRI, PAN și PRD.[28] Este de așteptat ca această coalizare a celor trei forțe rivale să-i creeze dificultăți în ultimii săi doi ani de mandat.
Va avea de înfruntat ”Mexican Messiah”în 2023 un nou an 1994? Poate doar augurii din cetatea Romei antice ar putea răspunde. Evenimentele începutului de an sunt asemănătoare…dar cine știe?
Mesia mexican consideră mandatul său ca „ A patra transformare ” din istoria țării, primele trei fiind Războiul de Independență (1810–1821), Războiul de reformă (1857–1861) și Revoluția mexicană (1910–1920). El invocă imagini care aseamănă președinția sa cu lucrarea lui Isus Hristos, preocuparea pentru cei mai puțin norocoși, loviți de soartă, ca fiind o prioritate.[29] De la Mesia la Isus Hristos… mai există vreo limită pentru Obrador?
După modelul de succes practicat de venezueleanul Hugo Rafael Chávez Frías, comunicarea directă cu electoratul rămâne o constantă a președinției sale. Lopez Obrador ține zilnic briefing-uri ( mañaneras ), difuzate în mass-media de stat.[30]
Alte forme populiste în exercitarea mandatului său sunt forumurile cetățenilor, consultările și referendumurile, o parte cheie a procesului său de luare a deciziilor. Asemenea consultări au avut loc cu privire la proiecte majore de infrastructură, cum ar fi construcția unui nou aeroport, a unei rafinării de petrol, a unei uzine electrice și a teritoriilor Maya.[31] Din această perspectivă, dar și a imaginii de trabajador (muncitor) aflat permanent la lucru, Lopez Obrador nu este departe de ”Mexican Messiah”, cum îl numea americanul George W. Grayson. De subliniat că Instrumentul de urmărire a aprobării globale a liderilor de la Morning Consult, care evaluează săptămânal ratingul de aprobare a 13 lideri mondiali, l-a poziționat pe López Obrador pe locul doi în ceea ce privește ratingul net de aprobare începând cu 10 februarie 2022.[32] Mesia sau nu, Lopez Obrador a scris și scrie istorie…
[1]George W. Grayson, prezentare generală Wikipedia , The FreeEnncyclopedia, https://en.wikipedia.org/wiki/George_W._Grayson
[2]Mexican Messiah: Andrés Manuel LópezObrador, The Pennsylvania State University Press, 15 martie 2011 p.3
[3]Andrés Manuel LópezObrador, prezentare generală Wikipedia , The FreeEnncyclopedia, https://en-m-wikipedia-org.translate.goog/wiki/Andr%C3%A9s_Manuel_L%C3%B3pez_Obrador?
[4]Publius Vergilius Maro, Eneida, Ed. Humanitas, 2010, pag.56
[5]El País (Madrid). 1990 septembrie 1. Vargas Llosa: „México es la dictadura perfecta”
[6] Revista Terra, 2010 octombrie 7. Vargas Llosa a 20 años de „Méxicoes una dictadura perfecta” (Vargas Llosa, la 20 de ani după „Mexicul este o dictatură perfectă”).
[7]Mexicul și-a schimbat președintele. Cine e „AMLO, https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/mexicul-si-a-schimbat-presedintele-cine-e-andres-manuel-lopez-obrador-956221
[8]Mexicul și-a schimbat președintele. Cine e „AMLO, https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/mexicul-si-a-schimbat-presedintele-cine-e-andres-manuel-lopez-obrador-956221
[9]„Con „abrazos, nobalazos”, AMLO prometereducirviolencia” . www.milenio.com
[10]Diaz, Lizbeth (4 ianuarie 2018). „Favoritul prezidențial al Mexicului se pune în centrul planului de securitate” . Reuters
[11]Krauze, Enrique (2 iulie 2020). „Mesia ruinos al Mexicului” . The New York Review of Books
[12]„Doctrina AMLO: Lecții dintr-un schimb de focuri în Sinaloa” . Economistul . 24 octombrie 2019 .
[13]„Minigun, la potente ametralladoraqueusó la FuerzaAérea en JesúsMaría, Culiacán, para capturar a OvidioGuzmán” [Minigun, puternica mitralieră pe care Forțele Aeriene a folosit-o în JesúsMaría, Culiacán, pentru a captura OvidioGuzmán].
[14]„Operativo para detener a OvidioGuzmándejó 29 muertos, 35 heridos y 21 detenidos; descartanbajasciviles” [Operațiunea de arestare a lui OvidioGuzmán a lăsat 29 de morți, 35 de răniți și 21 de arestați; nu au fost raportate victime civile].6 ianuarie 2023 .
[15]„Recapturan a OvidioGuzmán en Sinaloa; fuetrasladado al penal del Altiplano, en el Edomex” [OvidioGuzmán a fost recapturat în Sinaloa; a fost mutat la închisoarea Altiplano, în statul Mexic]. 5 ianuarie 2023 .
[16]Ferri, Pablo (6 ianuarie 2023). „La captura de OvidioGuzmán: seismeses de espera, una estrategiamedida y una batallaentre dos ejércitos” [Capturarea lui OvidioGuzmán: șase luni de așteptare, o strategie măsurată și o bătălie între două armate]. El País
[17]„Recapturan a OvidioGuzmán en Sinaloa; fuetrasladado al penal del Altiplano, en el Edomex” [OvidioGuzmán a fost recapturat în Sinaloa; a fost mutat la închisoarea Altiplano, în statul Mexic]. 5 ianuarie 2023
[18]„Muere ‘El Neto’, líder de ‘Los Mexicles’ en operativo para recapturarlo” [„El Neto,” liderul „Los Mexicles,” moare în operațiunea pentru a-l recuceri]. La Jornada. 5 ianuarie 2023
[19]Semple, Kirk (24 februarie 2020). „Sub presiune din partea lui Trump, extrădările către SUA din Mexic cresc” . The New York Times
[20]„López Obrador: El nuevodesafío” . Proceso.com.mx . 29 iulie 2005.
[21]„Quedancompromisospendientes de cumplir” . Reforma . 28 iulie 2005. p. 4B.
[22]Joe Bidensusţine întărirea colaborării SUA cu Mexic şi Canada, https://www.bursa.ro/joe-biden-sustine-intarirea-colaborarii-sua-cu-mexic-si-canada-47747847
[23]Ce au promis cei „Trei Amigos” la Summit-ul liderilor nord-americani, https://mexiconewsdaily-com.translate.goog/news/amlo-promises-tres-amigos-summit/
[24]Ce au promis cei „Trei Amigos” la Summit-ul liderilor nord-americani, https://mexiconewsdaily-com.translate.goog/news/amlo-promises-tres-amigos-summit/
[25] Idem ibidem
[26] Idem ibidem
[27]Karol Suarez, Rafael Romo și Joshua Berlinger. „Președintele Mexicului pierde puterea în alegerile intermediare afectate de violență” . CNN .
[28]Karol Suarez, Rafael Romo și Joshua Berlinger. „Președintele Mexicului pierde puterea în alegerile intermediare afectate de violență” . CNN .
[29] The Economist, „The SurprisingSimilaritiesbetween AMLO andJairBolsonaro” 5 decembrie 2019
[30]Nájar, Alberto (31 ianuarie 2019). „Así son las „mañaneras”, la nouă strategie pentru guvernarea AMLO în México” . BBC NewsMundo (în spaniolă)
[31] Idem ibidem
[32]„Global LeaderApprovalTracker” . Consultatie de dimineata .