Jumătate din expertizele medico-legale din România sunt efectuate pe pacienți decedați în secțiile ATI
Biroul Executiv al Consiliului de Medicină Legală din România a dat un verdict clar de crimă în cazul pacientului decedat la secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon din București. Medicii legiști contrazic cu dovezi științifice rapoartele Colegiului Medicilor din România, care le-ar avantaja pe doctorițele suspectate de crimă.
Contre dure între Colegiul Medicilor din România și Consiliul de Medicină Legală. Cei care au luat apărarea doctorițelor arestate, inclusiv din cadrul Colegiul Medicilor, au susținut public că medicii legiști nu au de unde să știe protocoalele din secțiile ATI deoarece ei nu ar lucra cu vii, ci cu morți, afirmație care a stârnit indignarea medicilor legiști.
”Referitor la cunoştinţele medicilor legişti în specialitatea ATI, Biroul Executiv al Consiliului de Medicină Legală precizează că circa jumătate din autopsiile medico-legale sunt efectuate pe cazuri decedate în spitale, majoritatea în secţii ATI, astfel că medicii legişti trebuie să aibă cunoştinţe destul de avansate despre anumite aspecte ale tratamentelor medicale aplicate în aceste secţii, în special în ceea ce priveşte managementul perioadelor terminale ale vieţii”, se precizează în comunicatul Biroului Executiv al Consiliului de Medicină Legală din România.
Reprezentanții medicilor legiști din România s-au pronunțat direct în cazul pacientului decedat la secția ATI a spitalului Pantelimon, și care a dus la acuzația de omor și la arestarea celor două doctorițe. Concluzia medicilor legiști poate fi interpretată simplu: CRIMĂ!
„În acest caz, pacientul a fost internat pe secţia ATI timp de 10 zile, cu suport vasopresor (noradrenalină), fiind menţinut în viaţă. La circa o oră după scăderea brutală a dozei de noradrenalină, s-a produs decesul. Probabilitatea ca decesul să se fi produs datorită stării alterate a pacientului, în cazul în care suportul vasopresor ar fi fost menţinut, se poate estima împărţind numărul de ore în care a fost privat de suport vasopresor la numărul total de ore în care ar fi necesitat acest suport, calcul care duce la o probabilitate de circa 0,4%. Prin urmare, probabilitatea ca decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs datorită scăderii dozei de noradrenalină este de peste 99%, chiar dacă ar fi să luăm în considerare o agravare progresivă a stării pacientului în cursul spitalizării pe secţia de ATI. Acesta este un grad de probabilitate extrem de înalt, care se atinge rareori în analizele privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale, motiv pentru care concluziile medico-legale au fost atât de inechivoce”, se arată în comunicat.
Referitor la informațiile vehiculate în presă, inclusiv prin vocea șefei de la ATI care a sărit în apărarea doctorițelor acuzate de omor cu premeditare, conform cărora pacientul nu ar fi avut oricum şanse de supravieţuire, conducerea Consiliului de Medicină Legală a subliniat:
”Chiar dacă acest lucru ar fi fost adevărat (deşi datele prezentate public nu susţin cu certitudine acest lucru şi nici nu sunt cunoscute toate datele medicale din foaia de observaţie), unul din scopurile principale ale medicinei este menţinerea în viaţă, cât mai mult timp, a pacientului, chiar dacă acesta nu are şanse de recuperare. Prin urmare, scăderea duratei de viaţă a unei persoane, chiar şi extrem de limitată, dacă este o consecinţă a unei fapte ilicite, trebuie să fie considerată prejudiciu (efect) în lanţul cauzal”, afirmă sursa citată.